TUPPE-TTU
|
|
Tuppe-tuppe fa ‘stu core ‘nfra ‘a speranza e ‘nfra ‘a paura, se decide e s’abbentura, po se ferma… E chesto fa! Po se lagna ch’isso more, maje nun parla chiaramente, sta p’ ‘o dicere e ppo… niente! ‘Ntartaglieja e chesto fa! |
Toc-toc fa questo cuore fra la speranza e la paura, si decide e s’avventura, poi si ferma… E questo fa! Poi si lagna che lui muore, non parla mai chiaramente, sta per dirlo e poi… niente! Tartaglia e questo fa! |
|
Tuppe-ttu! Ma chesta storia core mio ha dda fernì. Cu ‘nu No, o ‘nu bello Sì tu fernisce ‘e ‘ntartaglià. |
Toc-toc! Ma questa storia cuore mio deve finire. Cu un No, o un bel Sì tu finisci di tartagliare. |
|
Comme vuò ch’essa capisce, core mio, si tu, si tu te ‘mbroglie? ‘A matassa si nn’ ‘a sbruoglie, vene ‘n’auto p’ ‘a sbruglià. ‘N’atu vene! ‘E ccose liscie sape fà senz’ammuina, ddoje pparole e s’ ‘a cumbine e tu rieste a cuntemplà! |
Come vuoi che lei capisca, cuore mio, se tu, se tu ti confondi? La matassa se non la sbrogli, arriva un altro a sbrogliarla. Arriva un altro! Le cose lisce sa dare senza confusione, due parole e se la combina e tu rimani a contemplare! |
|
Tuppe-ttu! Ma chesta storia ………………………… |
Toc-toc! Ma questa storia ………………………… |
|
Tuppe-ttu! Tu te ne staje, t’hê ‘a decidere ‘na vota. Passa ‘o tiempo, ‘o munno avota, te faje viecchio a nce penzà. ‘Na figura bella faje! Chella, ‘o vvide? Te cuffeja, cu chill’uocchio ca zenneja nun te fa cchiù repassà. |
Toc-toc! Tu stai lì, ti devi decidere una volta. Passa il tempo, il mondo cambia, diventi vecchio a pensarci. Una figura bella fai! Quella, lo vedi? Ti prende in giro, con quell’occhio che ammicca non ti fa più ripassare. |
|
Tuppe-ttu! Ma chesta storia ………………………… |
Toc-toc! Ma questa storia ………………………… |
| << Tuppe – tuppe mariscià | Turmiento ‘e marenaro >> |


Vincenzo D’Annibale
Diego Petriccione
1912